Textele care se referă la subiectul în cauză se află în Matei 12:31, 32; Marcu 3:28, 29 și Luca 12:10. Să luăm în considerație la început partea din întrebare ce se referă la: ”veacul acesta și veacul viitor”. ”Veac” în Scriptură se referă la o perioadă de timp, care are o durată anumită, având un început și un sfârșit. ”Veacul acesta” se referă la aceeași perioadă de timp din prezent în care trăim acum la care se referă și apostolul Pavel în Gal. 1:4, numind-o: ”acest veac rău”.  ”Veacul viitor” se referă la o perioadă de timp care urmează perioadei de timp prezente în care trăim, care se va începe după ce se va termina „veacul acesta„ sau „veacul de acum„, perioadă de timp în care, precum ne spune însuși Domnul nostru Isus, va avea loc: „învierea dintre cei morți„ – Luc. 20:35, când Dumnezeu va arăta față de întreaga omenire „nemărginita bogăție a harului Său„ – Ef. 2:7.

În ceea ce privește: „hula care nu se iartă„ – „nici în veacul acesta„ și „nici în cel viitor„ aflăm din Ioan 5:16 că în comparație cu celelalte păcate pe care le savârșim de zi cu zi, care se iartă, dacă ne căim, aici se referă la un astfel de păcat care „duce la moarte„ care nu se iartă. În altă parte în Evr. 10:26, 29 suntem informați că de acest fel de păcat putem fi vinovați „dacă păcătuim cu voia„ doar „după ce am primit cunoștința adevărului„. Și în continuare versetul 29 direct ne explică în ce constă acest păcat și de ce el este socotit ca o atât de gravă încălcare ca fiind făcut din partea unuia care: „calcă în picioare pe Fiul lui Dumnezeu” , care „pângărește sângele legãmântului, cu care a fost sfințit„ și care „batjocorește pe Duhul harului?„. Apostolul în Ev. 6:4 îi numește pe aceștia ca unii „care au căzut„ după ce „au fost luminați odatã, și au gustat darul ceresc, și s-au fãcut pãrtași Duhului Sfînt„ „și au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu și puterile veacului viitor„.

În comparație cu păcatele care pot fi iertate când ne căim, Ev. 6:4 continuă că aceștia „este cu neputințã sã fie înoiți iarãș, și aduși la pocãințã, fiindcã ei rãstignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu, și-l dau sã fie batjocorit„. Tot la aceleași persoane se referă și Iuda în versetul 12 numindu-i: „de două ori morți„ – adică odată morți datorită păcatului lui Adam și fiind izbăviți din el prin pocăință și spălați prin single lui Christos, dar a doua oară morți pentrucă „sunt biruiți„ și „se întorc de la porunca sfântă„ – 2 Pet. 2:20, 21.