Textul respectiv îl găsim în 2 Regi 2:23, 24 “De acolo s-a suit la Betel. Şi pe când mergea pe drum, nişte băieţaşi au ieşit din cetate şi şi-au bătut joc de el. Ei îi ziceau: "Suie-te, pleşuvule! Suie-te, pleşuvule!" El s-a întors să-i privească şi i-a blestemat în Numele Domnului. Atunci au ieşit doi urşi din pădure şi au sfâşiat patruzeci şi doi din aceşti copii.”
 
Elisei era un prorooc  al lui Dumnezeu și acești tineri ar fi trebuit să cunoască faptul că Dumnezeu nu îngăduie batjocorirea Sa sau a acelor ce îl reprezintă pe El, şi nu numai atât, ci ei se râdeau şi de minunea ca avuse loc cu Ilie. Ei ziceau “Suie-te pleşuvule”, adică Suie-te şi tu la cer, ei cu totul se împotriveau minunii lui Dumnezeu ce se întâmplase recent. Fiind evrei ei erau învățați de mici Legea și Poruncile. Exod.22:28 “Să nu huleşti pe Dumnezeu şi să nu blestemi pe mai marele poporului tău.” Respectul față de cei în vârstă trebuie acordat deoarece cei ce au trecut prin viață știu mai bine decât tinerii și și-au câștigat un drept de a fi respectați prin cele ce au suferit în viața lor. Lev.19:32 “Să te scoli înaintea perilor albi şi să cinsteşti pe bătrân. Să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul.”

Prin ceea ce au făcut acești tineri au arătat că nu se tem de Dumnezeu și nici nu au respect față de cei mai în vârstă.  Dumnezeu dorește să arate astfel că nu este de jucat cu poruncile Sale. Rom.11:22 “Uită-te, dar, la bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu: asprime faţă de cei ce au căzut, şi bunătate faţă de tine, dacă nu încetezi să rămâi în bunătatea aceasta; altminteri, vei fi tăiat şi tu.”

Dumnezeu dorește să arate bunătatea dar și asprimea Sa. Pentru orice cuvânt se dă socoteală, pentru orice faptă rea care încalcă Legea Sa desăvârșită este o pedeapsă. Dacă nu observăm asprimea Sa față de tot ce este rău am putea trage concluzia că: merge și așa, nu-i chiar așa de tragic. Aceasta este gândirea și atitudinea lui Satan. Aceasta este batjocură și luare în râs la adresa lui Dumnezeu, iar El nu lasă batjocorit de nimeni căci cel ce dă viață merită cinste și închinare nicidecum batjocură. Gal.6:7 Nu vă înşelaţi: "Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit." Ce seamănă omul, aceea va şi secera.

Dar să ne uitam la o lecţie simbolică care este ascunsă aici pentru israeliții spirituali. Ap. Pavel ne spune că “Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne slujească drept pilde”. 1 Corinteni 10:11, deci noi trebuie să privim aceste experienţe ale lui Elisei ca o lecţie mai adâncă şi importantă pentru noi.

Majoritatea creştinilor înţeleg că Ilie, profetul înainte de Elisei, este un tip al Bisericii în veacul Creştin. Îl vedem pe Ilie care trebuie să fugă în pustie să-şi scape viaţa, la fel cum şi Biserica adevărată trebuie să fugă de lucrurile lumeşti, erorile lumii şi tot ce este necurat. Îl vedem pe Ilie care este luat de Dumnezeu într-un car de foc, după cum şi Biserica este înviată când se întoarce Isus. (Referitor la Ilie, este explicat mai dealiat într-o întrebare precedentă). Daca Ilie este un tip al Bisericii adevarate, atunci şi Elisei ar putea reprezenta pe  credincioşii care vor fi reprezentaţii lui Dumnezeu după ce Biserica este luată la El. Scripturile ne spun că după ce Biserica este înviată, urmează o perioadă de 1000 de ani în care Satan este legat, răul  oprit pe pământ, şi omenirea va învăţa despre Dumnezeu, de la cel mai mic până la cel mai mare. Vezi următoarele referinţe  – Apoc 20:1,2, Isaia 11:9, Ieremia 31:34

În acest timp cei care au fost credincioşi înainte de Isus vor fi facuţi prinţi pe acest pământ (Daniel 12:13, Ps. 45:16). Ei vor fi reprezentanţii lui Dumnezeu pe pământ așa cum Elisei a fost reprezentantul lui Dumnezeu după plecarea lui Ilie. Dacă vom urmări atent cele 14 minuni înfăptuite de Elisei vom vedea că ele reprezintă foarte frumos lucrările pe care le va face Dumnezeu prin intermediul profeţilor din vechime. Nu vom intra în detalii în toate 14 minuni aici, dar vom aminti câteva lucruri importante.

Una dintre primele minuni este vindecarea apelor dela Ierihon. În Biblie apa reprezintă adevărul, viaţa (ne amintim de apa despre care vorbea Domnul nostru Isus cu Samariteanca – Ioan 4:14. Isus nu vorbea de o apa literală în acel context). Una dintre primele lucrări în Împărăţia lui Dumnezeu stabilită complet pe pământ va fi curăţirea Adevărului care este plin de eroare în prezent, atunci când cunoştinţa de Domnul va umple întreg pământul – Isaia 11:9.

Următoarea minune este pedepsirea celor 42 de copii. Cuvantul "Betel” înseamnă “Casa lui Dumnezeu” – Împărăţia. Deci cu cât Împărăţia va progresa, vor fi dintre cei care se vor opune orânduirii care va fi şi care nu vor dori să asculte de reprezentanţii lui Dumnezeu. În mod profetic omorârea celor 42 de copii reprezintă distrugerea celor care se vor opune. Ap. Petru a vorbit despre acest timp din viitor: “Şi oricine nu va asculta de Proorocul acela, va fi nimicit cu desăvârşire din mijlocul norodului.” Fapte 3:23.

Aceasta ar putea fi o aplicare la persoane individuale dar în acelaşi timp  ştim că una dintre primele lucrări ale Împărăţiei este distrugerea completă a “Babilonului”, sau a “neghinei” (Matei 13:30). Despre această cădere a Babilonului citim în Apocalipsa 18:10 “Ei vor sta departe, de frică să nu cadă în chinul ei, şi vor zice: „Vai! vai! Babilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Într-o clipă ţi-a venit judecata!”
Apocalipsa 18:21 “ Atunci un înger puternic a ridicat de jos o piatră ca o mare piatră de moară, a aruncat-o în mare şi a zis: „Cu aşa repeziciune va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, şi nu va mai fi găsit!”

Deci aceasta este o altă lucrare care trebuie să fie completată în Împărăţie. Apoi ne mai aducem aminte ca Babilonul are o strânsă legătură cu numărul 42. Citim în Apocalipsa 11:2 “Dar curtea de afară a Templului las-o la o parte nemăsurată; căci a fost dată Neamurilor, care vor călca în picioare Sfânta cetate patruzeci şi două de luni.” Aceste 42 de luni mai sunt reprezentate prin 1260 de zile (Apoc 11:3, 42 luni x 30 zile= 1260 zile).

Deci aceşti 42 de copii ar putea reprezenta distrugerea completă şi finală a acestui sistem – Babilon (încurcătură, eroare).