ESTE INIMA MEA „PĂMÂNT BUN”?

„Dar cea care a căzut pe pământ bun sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îl ţin într-o inimă cinstită şi bună şi aduc roadă în răbdare.” 01705″> Luca 8:15 .

R5736 W. T. 1 august 1915 (pag. 228-229)

Recunoaştem aceste cuvinte ca fiind un fragment din pilda Domnului nostru despre semănător. Un om a ieşit să-şi semene câmpul. Împrăştiind sămânţa, unele au căzut pe un fel de pământ, altele pe alt fel — unele pe teren spinos, altele pe teren stâncos, altele pe cărarea tare, bătătorită, iar altele pe pământ bun. Pământul bun a produs — unele treizeci, altele şaizeci şi altele o sută.

Potrivit interpretării date de Învăţătorul acestei pilde, sămânţa bună reprezintă Mesajul Împărăţiei, care atunci când cade ici şi colo prezintă interes diferit pentru diferite inimi. Acea sămânţă care a căzut pe cărarea bătătorită reprezintă Mesajul aşa cum a fost auzit de persoanele în ale căror inimi acesta n-a intrat deloc. Ei au auzit numai cu urechea fizică şi au uitat. N-a făcut nici o impresie. Domnul a spus că motivul pentru aceasta a fost că a venit Adversarul şi a luat sămânţa. Ea n-a pătruns nici măcar la suprafaţa pământului tare. Condiţiile nu erau favorabile pentru intrarea ei în inimă şi ascultătorii au uitat repede tot ce au auzit. Şiretlicurile Adversarului, dacă ar fi posibil, ar împiedica întotdeauna sămânţa să intre în inimă şi să prindă rădăcină.

((494))

CE CONSTITUIE O INIMĂ SUPERFICIALĂ

Printre cei care primesc Adevărul se află clasa cu pământ stâncos. Aceştia sunt la început foarte entuziasmaţi, dar le lipseşte profunzimea caracterului. Ei nu sunt de felul acelora pe care-i caută Domnul acum. Ei nu vor produce roade pentru că n-au suficientă adâncime pentru rădăcini. Sunt superficiali. Ei doresc să-şi orienteze pânzele în armonie cu vânturile favorabile ale acestei vieţi. De îndată ce află că Adevărul nu este popular, ei prevăd persecuţia sau exilul social; atunci înflăcărarea lor se răceşte şi interesul lor pentru Mesajul Secerişului scade şi se stinge treptat. Astfel ei sunt ca grâul semănat în strat subţire de pământ, care răsare şi înfloreşte pentru puţin timp, dar când vine soarele fierbinte se uscă, neavând rădăcină mare.

Inima asemănătoare unui pământ cu spini este favorabilă ca pământ. Ea este pământ bun, cu perspective bune pentru a dezvolta roadele Spiritului sfânt. Dar este infestată de spini care nu sunt înlăturaţi, ci li se permite să rămână şi astfel sufocă grâul. Aceşti spini nu sunt plăcerile uşuratice ale vieţii — teatre, cărţi, dans etc., ci, după cum explică Domnul în pildă, spinii sunt grijile vieţii, ambiţiile vieţii, caracterul înşelător al bogăţiilor — poate sentimentul că dacă pot aduna avere pot servi cauza Domnului mai bine. Această tendinţă de a umbla după alte lucruri permite să se ajungă la o stare care este nefavorabilă pentru clasa grâu. Aceştia pot fi buni oameni de afaceri, buni politicieni, sau pot fi adânciţi în vreun fel de studiu. Alţii pot fi buni gospodari care să fie mândri cât de bine îngrijesc lucrurile, sau pot fi lideri în societate sau în activităţi de reformă etc. Toate acestea sunt spinii din pildă. O inimă de felul acesta nu produce roadă, pentru că pământul, cu toate că este bun, este ocupat altfel, iar Mesajul Împărăţiei şi lucrarea ei sunt înlăturate în mare măsură, aşa încât nici un rod nu este adus la desăvârşire.

ONESTITATEA O CALITATE DE BAZĂ

Apoi ajungem la clasa „pământului bun” din această pildă, teren în care nu numai că solul este bun, dar şi este curăţit de toate buruienile vătămătoare care ar împiedica creşterea cuvenită a seminţei de grâu. Această condiţie reprezintă consacrarea totală lui Dumnezeu. Orice ar putea împiedica a fost scos afară. În această inimă grijile acestei vieţi nu sunt îngăduite să intre şi să sufoce Cuvântul. Unul ca acesta a făcut un contract de bună credinţă cu Domnul şi ştie când îl ţine; şi îl va ţine. El are calitatea potrivită, sau profunzime de caracter şi mai multă sau mai puţină capacitate. Şi există trăsătura specială, de cinste şi loialitate deplină.

Printre cei din clasa numită „pământ bun” găsim stări diferite în viaţă — nu mulţi nobili, dar unii nobili; nu mulţi puternici, dar unii puternici; nu mulţi mari, dar unii mari; nu mulţi învăţaţi, dar unii învăţaţi; nu mulţi înţelepţi, dar unii înţelepţi. Dar toţi aceştia trebuie să fie buni la inimă şi trebuie să fie cinstiţi, altfel n-ar putea aduce roada necesară — onestitatea fiind cea mai importantă trăsătură dintre toate, cu un grad de inteligenţă şi de apreciere a Adevărului. Vedem atunci cum ar putea această clasă produce cantităţi diferite de roade, potrivit împrejurărilor, condiţiilor şi capacităţii. Dar ei sunt în starea de inimă corectă pentru a produce cât pot ei mai bine — unii treizeci, alţii şaizeci şi alţii o sută.

În ilustraţie vedem că Adevărul este reprezentat prin sămânţă şi vedem că oamenii sunt de asemenea reprezentaţi prin sămânţă. Ideea este că se seamănă un grăunte de Adevăr şi că într-o inimă onestă el produce un caracter care este în armonie cu Adevărul. Acea sămânţă de Adevăr este Mesajul Împărăţiei, Cuvântul Împărăţiei — nu un adevăr despre filosofiile oamenilor sau vreun adevăr ştiinţific, ci un anumit adevăr — nu ceva care ignoră planul lui Dumnezeu şi pretinde a fi un plan mai bun decât acela pe care l-a aranjat Dumnezeu, ci acel lucru anumit — Cuvântul Împărăţiei.

Patru sute de milioane de fire de neghină

Pare remarcabil că atât de mulţi care se numesc creştini — numărând acum patru sute de milioane — ştiu atât de puţin despre Împărăţie! Marea majoritate n-au învăţat decât foarte puţin despre ea, dacă nu chiar nimic. Aceasta se vede când ne uităm la Europa şi vedem milioane luptând până la moarte, de asemenea când ne dăm seama că alte milioane sunt gata să lupte aici în Statele Unite. Aceasta este din cauză că ei n-au devenit Creaturi Noi. După cum sămânţa naturală intră în pământ, încolţeşte şi produce ceva ce este hrănit şi dezvoltat de către sol, tot aşa sămânţa bună a Adevărului produce roadă bună în inima potrivită. Mesajul Împărăţiei produce rezultate în armonie cu natura lui. El ajunge la clasa potrivită şi îi aduce la o atitudine în care Dumnezeu îi acceptă ca Noi Creaturi. Aceste Noi Creaturi sunt copiii Împărăţiei; şi aceşti copii ai Împărăţiei sunt grâul care va fi adunat în grânar: „Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în Împărăţie.”

Într-o altă pildă Domnul nostru ne arată un alt fel de sămânţă — sămânţa de neghină. Această sămânţă de neghină arată puţin ca şi grâul. Ea nu este sămânţa adevărată — nu este sămânţa Împărăţiei. Ar putea fi o sămânţă sau un mesaj de moralitate sau curăţie a vieţii, sau de abţinere totală de la băuturile ameţitoare etc. Nu contează; ea nu va produce clasa Împărăţiei. Singura sămânţă care va produce această clasă este sămânţa cea bună, adevăratul Mesaj al Împărăţiei.

Uitându-ne în jurul nostru în lume vedem că marele inamic a semănat şi el peste acest câmp de grâu al Împărăţiei o sămânţă falsă, zizania, sămânţa de neghină, aşa cum este reprezentat prin aceste diferite mesaje care s-au răspândit prin toată lumea. Această sămânţă nu produce în mod necesar oameni răi. Sunt lucrători pentru diferite lucruri, unii dintre ei mai mult sau mai puţin buni, dar ei nu sunt copii ai Împărăţiei. În prezent mulţi dintre aceste fire de neghină sunt influenţi. Şi toţi cei patru sute de milioane reprezintă, nu adevăratul câmp de grâu, ci numai o imitaţie, uzurpând locul care în realitate aparţine adevăratei clase a grâului.

((495))

SE CERE TIMP PENTRU A DEZVOLTA ROADE

În acest timp de Seceriş, acum aproape sfârşit, a avut loc o despărţire între grâul adevărat şi neghină. Grâul adevărat este adunat în grânar, în timp ce neghina se leagă în snopi pentru a fi arsă — nu arsă literal, ci distrusă ca neghină sau ca imitaţie a grâului. Curând ei vor înceta să se mai numească creştini. Vor recunoaşte că sunt ce au fost întotdeauna — părţi din lume. Mulţi dintre aceştia sunt membri într-o biserică, dar ei sunt doar din lume şi de spiritul ei. Ei nesocotesc grâul adevărat şi-i consideră puţin bizari, fanatici.

Mulţi din această neghină nu ştiu ce sunt. Dar cei care au primit Mesajul Împărăţiei în inimi bune şi cinstite vor produce roadă în armonie cu acesta. Este nevoie de timp pentru a dezvolta roada potrivită. Această clasă creşte zilnic în cunoştinţă, în iubire şi se zidesc unul pe altul în credinţa preasfântă. Ei de asemenea fac bine tuturor când au ocazie. Aceasta este toată lucrarea pe care Dumnezeu o aşteaptă de la ei. Aceştia sunt cei care nu peste mult timp vor fi adunaţi în Împărăţia cerească dincolo de văl.

După ce focul acestei „Zile a Mâniei” va fi ars complet această „lume rea de azi” şi va fi ars complet toate rădăcinile mândriei, atunci va veni marele timp de binecuvântare pentru omenire. Marele plug al necazului va pregăti omenirea pentru marea semănare a seminţelor viitorului apropiat. Pentru a produce glorioasa recoltă a Mileniului vor trebui o mie de ani. Cei adunaţi atunci nu vor fi grâu, ci clasa Restabilirii; grâul fiind folosit în pildele Domnului nostru pentru a reprezenta clasa spirituală, sfinţii Veacului Evanghelic.