Vol. 18, Mai-Iunie 2011, Nr. 4
ÎNTREBĂRI interesante
W. T. 15 iunie 1913 (pag. 191)
MOARTEA ADAMICĂ SAU DE SACRIFICIU
Întrebare — Să presupunem că unul dintre sfinţii consacraţi ai lui Dumnezeu ar muri într-o catastrofă naturală — inundaţie, foc etc. — ar fi o astfel de moarte sacrificială sau ar fi adamică?
Răspuns — Un copil consacrat al lui Dumnezeu nu poate să moară de moarte adamică. Moartea lui va fi moarte de sacrificiu ori Moartea a Doua. Dacă atunci când moare este un copil consacrat al lui Dumnezeu, moartea lui va fi doar o completare a consacrării pe care a făcut-o înainte. Vieţile noastre sunt făcute sfinte şi acceptabile de către Marele Preot, în orice formă ar veni moartea. Dar dacă între timp acest copil consacrat al lui Dumnezeu se va întoarce de la El, atunci aceasta ar fi Moartea a Doua. Dacă păcătuieşte intenţionat, deliberat, el comite păcat care duce la moarte”. 1 Ioan 5:16.
Botezul Domnului nostru
Întrebare — A fost Domnul nostru botezat în apă înainte de a fi botezat cu Spiritul sfânt?
Răspuns — Relatarea scripturală a botezului Domnului nostru la Iordan pare să implice că Dumnezeu a făcut să se manifeste coborârea Spiritului sfânt peste Isus după botezul Său în apă. El a fost botezat în moarte înainte de a intra în apă, prin faptul că Şi-a predat voinţa; în sensul în care apostolul citează din Vechiul Testament — Iată-mă, vin; — în sulul cărţii este scris despre mine — desfătarea mea este să fac plăcerea Ta, Dumnezeul meu” (Psa. 40:7, 8; Evrei 10:7). Domnul nostru a venit să facă tot ce era scris în Carte cu privire la El.
Domnul nostru era deja mort faţă de propria Sa voinţă; altfel nu putea merge la Ioan la Iordan. Dar se pare că Dumnezeu nu Şi-a manifestat acceptarea sacrificiului lui Isus până după ce Isus a făcut simbolul. Astfel citim că după ce El a ieşit din apă, Spiritul sfânt a coborât în chip de porumbel. Dumnezeu a dat acest semn exterior nu pentru toţi, ci pentru Ioan, care a văzut şi a scris” după cum declară Scripturile — Ioan 1:32, 34.
Dezvoltarea caracterului
Întrebare — Cât de aproape în asemănarea cu caracterul Domnului nostru Isus Cristos trebuie cineva să ajungă de această parte de văl pentru a avea o bună speranţă de a fi unul dintre cei aleşi de partea cealaltă de văl?
Răspuns — Iehova Dumnezeu nu va accepta nimic ce este imperfect. Chiar şi natura noastră umană prezentată Lui în sacrificiu de Marele Preot a trebuit mai întâi să fie acoperită de meritul Preotului Însuşi pentru a fi astfel desăvârşită înainte să fie acceptată divin. Gândindu-ne la noi, trebuie să ne amintim că avem Noua Creatură într-un vas pământesc. Noua Creatură este cea care trebuie să aibă asemănarea cu Cristos.
În trup noi suntem asediaţi de lume, de carne şi de diavol. Toate aceste lucruri conspiră pentru a împiedica Noua Creatură să lucreze perfect în vechiul corp. Voinţa nu trebuie să fie cu nimic mai puţin decât perfectă. După cum a spus Isus: Ferice de cei cu inima curată” (Mat. 5:8). Curăţenia inimii trebuie să fie absolută.
Curaţi cu inima sunt cei ale căror intenţii sunt curate, ale căror motive sunt curate, care doresc cel mai bine — tânjesc după cel mai bine. Aceştia pot avea mare consolare, pot avea deplină încredere în Dumnezeu privind lucrurile glorioase pe care El le-a promis; pentru că ei fac tot cât se poate în corpul natural — şi astfel îşi arată devotamentul.