SUGESTIA MENTALĂ UN MIJLOC DE ISPITĂ

Pleacă Satan! căci este scris: „ Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.” 05240″> Mat. 4:10 .

R 5084 W. T. 15 august 1912 (pag. 261-262)

La scurt timp după botezul Său, Domnul nostru a fost condus de spiritul Său, iluminat de Duhul sfânt pe care l-a primit la botez, să meargă deoparte, în pustia Iudeii, pentru o perioadă de studiu în linişte. La sfârşitul acestei perioade de studiu biblic şi rugăciune, când Domnul nostru era slăbit, după patruzeci de zile de post, Adversarul L-a asaltat cu ispite subtile.

Nu ni se spune cum l-a recunoscut Isus pe Satan, dar suntem înclinaţi să credem că Adversarul n-a fost vizibil vederii naturale a Domnului nostru; ci viziunii Sale mentale — ochilor înţelegerii Sale; căci Satan, asemenea celorlalţi îngeri căzuţi, a fost sub restricţia întunericului până la Judecata Zilei Celei Mari. Gândul nostru este că lui Satan i-a fost permis să aducă sugestii în mintea Domnului nostru. Evident, Domnul nostru a recunoscut sursa acestor prezentări ca fiind rea, în oricare mod I-ar fi venit.

Concepţia populară despre Satan, ca o monstruozitate cu copite, coarne etc., este o superstiţie ce aparţine de Veacurile Întunecate. În realitate, ca personalitate el este o fiinţă foarte glorioasă, care n-a fost deteriorată de cei şase mii de ani de înstrăinare de Dumnezeu, deşi înfăţişarea sa poate că şi-a pierdut ceva din asemănarea cu Dumnezeu.

PUTEREA SPIRITUALĂ SĂ NU FIE FOLOSITĂ

ÎN MOD EGOIST

Apropiindu-se de Domnul nostru, Satan n-a încercat să mintă făţiş, nici să distorsioneze faptele, ci mai degrabă să le dea o culoare falsă. Poate că s-a apropiat de Isus ca un prieten, pe care L-a cunoscut în starea Sa preexistentă şi care era profund interesat de bunăstarea Lui. Intervenţia lui Satan a fost, în primul rând, să-I dea Domnului nostru un oarecare sfat plin de bunătate, sugerându-I că deoarece postise multă vreme, El Şi-a făcut rău Sieşi; şi că dacă El ar şti cu adevărat ce putere poseda, ar porunci acelor pietre să se facă pâine.

Astfel abordat de unul care era de un ordin mai înalt al fiinţei decât El, unul care nu-şi luase forma unui rob, a fost normal că Isus nu l-a respins pe Satan, ci i-a răspuns într-un mod blând. Domnul nostru a spus: „Omul va trăi nu numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” (ei 4:4). Eu am făcut o deplină consacrare lui Dumnezeu şi caut să fac voia Lui, pentru a o putea îndeplini, orice dificultăţi ar implica aceasta. De aceea, deoarece viaţa Mea este consacrată, nu voi folosi această putere sfântă pe care o posed, spre a face ceva pentru confortul sau beneficiul Meu în vreun mod.

PUTEREA SPIRITUALĂ NU TREBUIE

FOLOSITĂ NECHIBZUIT

Fiindu-i zădărnicită această primă încercare, Adversarul a schimbat repede subiectul, chiar fără să dezaprobe decizia Domnului nostru. El a prezentat atunci o a doua ispită subtilă pentru a folosi puterea divină dată Domnului nostru. Nu înţelegem că Satan L-a dus pe Domnul nostru fizic pe acoperişul Templului din Ierusalim, ci I-a sugerat un plan prin care Domnul nostru să apară proeminent înaintea poporului şi în acelaşi timp să demonstreze că puterea Dumnezeului Celui Atotputernic era asupra Lui.

Mintea rapidă a Domnului nostru a detectat eroarea şi a răspuns prompt: „De asemenea este scris: „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău” (Mat. 4:7). Din nou schimbându-şi metoda de atac, Satan s-a străduit să dea impresia că el însuşi era sătul de starea de răzvrătire împotriva lui Dumnezeu în lume şi că era gata să I se alăture Domnului nostru în marea ridicare socială. Isus probabil ştia că Satan este prinţul acestei lumi şi că influenţa lui se simţea peste tot.

PUTEREA SPIRITUALĂ NU TREBUIE FOLOSITĂ CONTRAR VOINŢEI LUI DUMNEZEU

La fel ca în ispita a doua, nu credem că Domnul nostru a fost dus afară din pustie, ci a fost folosită sugestia mentală pentru a-L influenţa să nu-L asculte pe Tatăl. Nicăieri în lume nu există vreun munte de pe care să poată fi văzute toate împărăţiile lumii. Înţelegem că „muntele” este un simbol al imperiului lui Satan, care este în întreaga lume. Satan fără îndoială a adus înaintea minţii Domnului tot ceea ce ştia despre marele Imperiu Roman şi minunata influenţă pe care El ca om perfect ar putea-o exercita dacă ar ocupa o poziţie proeminentă în el.

Ni-l putem imagina pe Satan spunând: „Mesia va fi Împărat peste tot pământul. Eu pot să Te ajut uşor şi repede să intri în acea poziţie. Hai să cooperăm. Te voi face conducătorul principal al pământului, cu singura condiţie să mă recunoşti. Nu-Ţi cer să nu-L recunoşti pe Iehova; ci doar să fii sub supravegherea mea. Eu Îţi pot da toată această stăpânire fără nici o problemă. Nu Te gândi la viitor; lasă-mă să-Ţi arăt cum să faci progres acum. Te voi pune într-o poziţie bună, fără să îndepărtez pe altcineva. Nu Ţi se va cere să faci ceva foarte rău”.

În timpul celor patruzeci de zile în pustie, Domnul nostru a ajuns să înţeleagă că la domnia pământului se putea ajunge numai prin mare suferinţă. Era slăbit din cauza postului îndelungat şi toate detaliile profeţiei erau în mintea Sa. El S-a văzut ca un miel mut în faţa celor care-l tund; şi ca şarpele ridicat în pustie. Sugestia lui Satan era o ispită. Dar după ce a analizat-o, a văzut că Satan Îi cerea să-Şi încalce legământul — să meargă contrar voinţei lui Dumnezeu. Imediat a răspuns: „Pleacă Satan! căci este scris: „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti””.

Atunci Diavolul a plecat de la Domnul, negăsind nici un punct slab — aşa de loial a fost Isus Cuvântului lui Iehova. După aceea au venit îngerii şi I-au slujit.

CHIAR ŞI ÎNGERII CĂZUŢI EXCELEAZĂ ÎN PUTERE

Faptul că Isus a discutat chestiunile cu Adversarul nu ne dă un motiv să ne încercăm capacitatea în această direcţie. Ca vreunul dintre noi, cu facultăţile noastre de gândire imperfecte, să intre în discuţie cu Satan sau cu vreunul dintre îngerii lui căzuţi, ar fi foarte neînţelept. Există fără îndoială motive de ce Domnul nostru a conversat cu Satan; dar ar fi foarte riscant pentru noi să procedăm aşa. Dacă suntem siguri că am avut vreo comunicare de la îngerii căzuţi, să ne amintim că noi suntem împuterniciţi să predicăm oamenilor, nu îngerilor.

Unii din poporul Domnului au intrat în dificultate, prin faptul că n-au folosit spiritul unei minţi sănătoase în această privinţă. Spiritele rele au un mod de atragere a celor nebănuitori, puţin câte puţin. Ei sunt „duhuri înşelătoare”, după cum ne spune sf. Pavel (1 Tim. 4:1). Un frate în Adevăr ne-a povestit odată o experienţă a sa cu ele. Ciudat de zis, el era la Adevăr când avea comunicare cu spiritele. N-a spus cum a intrat prima dată în comunicare cu ele, dar le-a explicat Planul Divin al Veacurilor şi le-a spus ce li se va întâmpla îngerilor căzuţi. Timp de câteva zile ele au manifestat interes, venind frecvent să-l asculte. După un timp ele au început să se certe între ele şi în final să se blesteme unul pe altul.

Fratele cultivase în aşa măsură puterea de clarauzire, încât le-a putut auzi. Dezgustat, a încercat să se scape de ele. Nu numai că n-au plecat, dar au făcut lucrurile insuportabile pentru el. În final ne-a scris în necaz, întrebând ce metodă să folosească pentru a scăpa de ele. L-am sfătuit să meargă la Domnul în rugăciune, mărturisind că procedase greşit şi cerând iertare Domnului; apoi, în numele Domnului, să le poruncească să plece. După aceea ne-a scris că ne-a urmat sfatul şi după un timp obositor, în final a scăpat de vizitatorii nepoftiţi.

PUTERILE RĂULUI CRESC

Pe măsură ce timpul de necaz se apropie, putem uşor presupune că Adversarul nostru va avea putere crescută. Satan şi îngerii lui căzuţi vor avea o influenţă foarte dăunătoare asupra omenirii.

Ne-au fost aduse în atenţie unele întâmplări ciudate. Una a fost o relatare despre manifestarea unei imagini. Se făcuse o fotografie a unei părţi dintr-o proprietate. Când fotografia a fost developată, ea a arătat imaginea unui om care a fost recunoscut ca fiind un fost proprietar care era mort de câtva timp. Pare evident deci, că spiritele rele sunt capabile să exercite o oarecare influenţă chiar şi asupra aparatului de fotografiat.

Un alt caz a fost acela al unei persoane care declară că a văzut în realitate anumite lucruri care nu era posibil să se întâmple. Cum a fost posibil aceasta nu ştim. Nu ştim ce puteri posedă spiritele rele. Am auzit cu toţii despre cazuri de mesmerism, hipnotism etc., unde persoana sub controlul spiritelor rele era în stare să descrie cu exactitate lucruri care aveau loc la distanţă. Nu putem spune cum se fac aceste lucruri. Presupunem că îngerii căzuţi posedă puterea să impresioneze astfel creierul unui medium, încât ea părea că vede ceea ce se întâmpla în alt oraş. În visele noastre vedem oameni umblând şi-i auzim vorbind. Dacă putem avea astfel de imagini mentale în mod natural, putem uşor presupune că spiritele rele pot avea putere în această direcţie.

ÎMPOTRIVIŢI-VĂ LA TOT CEEA CE ESTE

Înrudit cu ocultismul

Faptele însă nu ne fac să înţelegem filosofia acestei chestiuni. Nici nu ştim în ce măsură aceste lucruri vor fi folosite în viitor. Nu avem nici o îndoială că vor avea loc evenimente uimitoare. Chiar şi pentru cei care au cunoştinţa Planului Divin lucrurile permise vor fi ciudate. Trebuie să fim pregătiţi pentru aproape orice ar putea să se spună.

Noi suntem convinşi de existenţa puterii acestor spirite rele care pretind că fac lucruri uimitoare. De fapt, putem vedea că în timp ce materializarea lor ar fi posibilă, totuşi o reprezentare în minte ar fi mult mai uşoară. Să imprime o imagine în creier ar fi de asemenea uşor. Să zicem că o astfel de putere va fi exercitată şi poporul Domnului va fi pus într-o lumină falsă de către Adversar, ca şi cum ei ar face ceva act disperat. Fiţi pregătiţi pentru toate aceste lucruri. Este prea aproape sfârşitul alergării pentru a ne gândi să ne întoarcem înapoi!